Daytona 24 – Dramă şi spectacol în bălţile din Florida

Cine zice că anduranţa e plictisitoare cu siguranţă nu a văzut nicio cursă din IMSA WeatherTech Sportscar Championship sau Rolex 24 at Daytona. Anul acesta ediţia cu numărul 57 a fost mai mult decât şi-a imaginat oricine, un pic mai mult de jumătate din timpul total s-a rulat pe asfatl uscat şi am avut parte de dueluri senzaţionale la toate cele patru clase iar în ultima parte a cursei s-a rulat sub semnul ploii, natura fiind principalul furnizor al dramelor ce urmau să vină.

DPi

Ei bine, începând cu 2019 modelele DPi nu mai rulează la grămadă cu cele LMP2 şi cu acestă ocazie au şi fost “dezlănţuite” lucru care s-a văzut în calificări unde Oliver Jarvis la volanul modelului Mazda #77 a doborât un record vechi de 26 de ani. Încă trei modele Cadillac s-au mai alăturat anul acesta clasei, două maşini pentru JDC-Miller şi una de la Juncos Racing în timp ce Nissan vor fi reprezentaţi de acum înainte de Core Autosport care preia moştenirea lăsată de ESM.

Cursa a început pe o vreme bună, şi aşa cum remarca unul dintre colegii mei, cu tribunele pline. Chiar dacă nu stârneşte la fel de mult interes precum Le Mans sau Nurburgring 24, mai ales în Europa, Daytona 24 nu este cu nimic mai prejos în ceea ce priveşte varietatea de pe circuit şi cu atât mai puţin a spectacolului. Plecarea în cursă a fost lipsită de probleme iar prima oră a fost marcată de duelul samurailor, Mazda versus Acura, în timp ce maşinile de la GM începeau şi ele sa-şi intre în ritm încet, încet.

Necazurile au apărut în ora a treia când modelul Mustang Sampling #5, câştigătorii de anul trecut, au întâmpinat probleme de natură electrică. Raparaţiile au costat echipa timp preţios care nu a mai putut fi recuperat până la final când au sosit la un deficit de 20 de tururi faţă de lideri. Câteva ore mai târziu urma să asistăm la drama celor de la Mazda. În urma unui impact cu Acura #57 de la clasa GTD, maşina #55 se alege cu ceva scurgeri de carburant şi este introdusă direct în garajul echipei. Din fericire reparaţiile se desfăşoară la foc automat iar timpul pierdut nu este atât de mare.

Câteva momente mai târziu ghinionul loveşte şi prototipul RT24-P plecat din pole position care se opreşte pe circuit cu germanul Timo Bernhard la volan. Consimţim acum primul abandon de la DPi şi chiar unul dintre echipajele cu şanse la victorie. Între timp disputa la vârf era în toi între modelele Cadillac #10 şi #31 împreună cu cele două maşini ale Team-ului Penske. Core Autosport, după un început mai timid presărat şi cu o pană de cauciuc printre altele, începea să recupereze teren ajungând până pe poziţia a cincea la un moment dat. La rândul lor şi eceştia sunt loviţi de probleme la circuitul electric al maşinii care îi costă undeva la vreo şase tururi de reparaţii.

Noaptea din Florida s-a desfăşurat în condiţii normale de rulat, fără incidente foarte grave. Asta până la ora cinci dimineaţa, ora locală, când a început să-şi facă apariţia ploaia aşteptată bineînţeles de toată lumea. De aici înainte haosul s-a instalat pe circuit sub forma ieşirilor în decor, mai mult sau mai puţin urâte, fără număr. Nu a durat mult şi ploaia torenţială şi-a spus cuvântul cursa fiind oprită cu steag roşu undeva după ora şapte dimineaţa. Aproximativ 1 oră şi 45 de minute cursa a fost întreruptă după care s-a dat din nou steag verde, oarecum cam în aceleaşi condiţii aproape imposibile de rulat.

Asta s-a văzut chiar după restart când un contact între două modele de la GTD, Porsche şi Lamborghini, au adus din nou steagul galben. Pur şi simplu mare parte din circuit era doar bălţi iar acvaplanarea era la ordinea zilei. Mazda #55 avea să încheie şi ea prematur cursa după o piruetă pe circuit, încă nu ştiu exact din ce motive, iar Team-ul Joest şi Mazda îşi luau adio de la orice speranţă la un eventual podium în cel mai bun caz. Altă maşină japoneză care din păcate nu a supravieţuit a fost Acura #6, picată la datorie din careul de aşi.

De asemenea, în aceste condiţii infernale, şi Romain Dumas a lovit prototipul Nissan de zidul de pneuri avariindu-l la partea din spate. Cu ceva mai mult de două ore de rulat, Cadillac-urile #31 şi #10 se aflau pe primele două poziţii la mare dispută pentru întâietate şi cu Felipe Nasr respectiv Fernando Alonso la volan. Nasr greşeşte în virajul 1 unde iese foarte larg permiţându-i spaniolului de la WTR să treacă pe prima poziţie. Imediat după asta este afişat din nou steagul roşu cu două ore rămase pe ceas. Din fericire pentru unii şi poate nejustificat pentru alţii, cursa nu s-a mai reluat steagul în pătrăţele fiind coborât când mai erau doar 10 minute din timpul oficial.

Astfel, după o desfăşurare a evenimentelor mai mult decât spectaculoasă care ne-a ţinut cu sufletul la gură oră de oră, Wayne Taylor Racing câştigă încă o dată Daytona după succesul din 2017 cu echipajul format din Jordan Taylor, Renger Van Der Zande, Kamui Kobayashi şi Fernando Alonso. Podiumul a fost completat de Action Express Racing şi Acura Team Penske. Aceasta eate a treia victorie consecutivă Cadillac la Daytona în tot atâţia ani din noua eră DPi care s-a dovedit a fi formula câştigătoare pentru IMSA.

LMP2

Anul acesta modelele globale LMP2 au fost separate de cele DPi iar rezultatul a fost migrarea unor echipe precum Core Autosport şi JDC-Miller înspre clasa superioară. Astfel pentru Daytona am avut doar patru echipaje la start, toate acestea folosind şasiuri Oreca 07. Dragonspeed veneau cu două echipaje în timp ce Performance Tech şi PR1 Mathiasen Motorsport aveau fiecare câte o maşină. Disputa pentru întâietate s-a dat mai mult între cele două prototipuri Dragonspeed, #18 şi #81, întrucât rivalii au întâmpinat probleme încă din orele de început.

Când ploaia a venit toată lumea a avut de suferit inclusiv cele două maşini menţionate mai sus. Modelul #81 a terminat în final pe ultima treaptă a podiumului în timp ce laurii victoriei au intrat în contul surorii #18 în pofida unui accident urât chiar înaintea afişării steagului roşu. Între cele două s-a interpus Performance Tech, echipă care şi-a anunţat deja o posibilă mutare în ELMS în condiţiile în care LMP2 este ca şi moartă în IMSA.

GTLM

Toată lumea aştepta întrecerea de la GTLM, acolo unde duelurile de clasă sunt la ele acasă plus că anul acesta Porsche şi Ford veneau cu picturi istorice foarte interesante. Că tot am pomenit de Porsche, maşina #911 pleca din pole position după ce Nick Tandy a doborât şi el recordul circuitului în calificări, ajutat un pic şi de rivalii de la Corvette. Porsche #912 şi Ford #67 aveau să întâmpine primele probleme pentru ca mai târziu să recupereze timpul pierdut şi chiar să joace un rol important pe final.

Corvette şi Porsche şi-au împărţit şefia cursei în prima jumătate a acesteia, cele două modele de la GM fiind chiar în centrul atenţiei în timpul unui pitstop. Mai exact, maşina #4 o loveşte uşor pe cealaltă pe dreapta faţă în drumul spre boxă. Avaria nu este considerabilă dar necesită unele reparaţii care duc la pierdere de timp preţios, mai ales la o clasă precum aceasta unde se rulează bară la bară toată cursa. În spate, Ford, Ferrari şi BMW, rulau destul de constant şi nu erau nicidecum ieşite din cărţile pentru podium.

BMW-ul #24, din al cărui echipaj făcea parte şi Alex Zanardi, a întâmpinat ceva probleme pe parcursul cursei şi nu s-a putut implica în lupta la vârf, acelaşi lucru l-au păţit şi ambele Corvette-uri in cea de-a doua parte a celor 24 de ore. Modelul #3 s-a oprit pe circuit chiar din poziţia de lider, posibil să fi rămas fără carburant iar în ceea ce priveşte sora #4, Tommy Milner a izbit-o destul de urât de zidul de pneuri în condiţii de pistă udă. Din fericire acesta a ieşit nevătămat din maşină.

Condiţiile foarte precare de rulare i-au afectat şi pe piloţii de la această clasă, unul dintre multiplele incidente de pe circuit având în prim plan modelul #911 care loveşte Ford-ul #66 ducându-se la un carambol de toată frumuseţea, şi bineînţeles, tot în virajul 1. Ambele maşini au ieşit avariate, Ford-ul chiar cu toată partea spate a maşinii făcută praf.

Dar marea tragedie avea să fie de partea celuilalt echipaj al ovalului albastru, maşina #67 care avusese probleme încă de la început şi recuperase tot deficitul ajungând la conducerea cursei. Bine, condiţiile de pe pistă şi problemele celorlalţi competitori de la clasă au avut şi ele un cuvânt de spus. Cum spuneam, maşina se afla la conducere cu ceva mai mult de două ore rămase de rulat când a intrat la boxe, fiind o intrare planificată şi nu una de urgenţă cum s-a crezut iniţial.

Evident că a pierdut locuri în clasament, poziţii pe care nu le-a mai recuperat niciodată întrucât cursa a fost mai apoi oprită, condiţii în care BMW-ul #25 a moştenit poziţia de lider şi implicit marea victorie. Aceasta este prima victorie a lui M8 într-o cursă de 24 de ore şi un omagiu nemaipomenit adus lui Charly Lamm care, după cum ştim cu toţii, a decedat la vârsta de 63 de ani în decursul zilei de Joi. Podiumul a fost completat de Risi Competizione #62 şi Porsche-ul #912.

GTD

La GTD am avut o luptă continuă, şi când spun continuă chiar la asta mă refer, pe tot parcursul cursei. Practic, aici liderul se schimba în fiecare oră cu mare parte din pluton perindându-se la un moment dat prin preajma podiumului. Primul abandon al cursei a venit de la această clasă, în persoana Porsche-ului NGT #99 care după o serie de probleme chiar din debut a fost nevoit să se retragă cu cedare de material.

Printre maşinile care au jucat un rol important în lupta pentru victorie amintim Lamborghini #11, Audi #29 şi #88, Lexus #12 şi #14, Ferrari #63, dar şi Acura #86 cu Mercedes #33. Mare parte din steagurile galbene survenite după apariţia ploii s-au datorat ieşirilor în decor ale unor modele de la această clasă. Printre cele mai păgubite maşini au fost cele Porsche şi Lamborgnini, echipe precum Pfaff Motorsport, Ebimotors s-au Black Swan sfârşind cursa destul de rău.

Black Swan #540, deja după două piruete făcute de Dirk Werner cu noul 911 GT3 R, este lovit în plin din spate de Toni Vilander la volanul Ferrari-ului #63. Efectiv finlandezul nu a mai văzut nimic în faţă din cauza apei ridicate de pe circuit de celelalte maşini. Ferrari-ul s-a ales cu partea din faţă făcută praf, acest incident a dus la un nou FCY după care s-a oprit cursa definitiv după cel de-al doilea steag roşu.

În final câştigător a ieşi Lambo-ul #11 de la GRT Grasser Racing Team care realizează astfel dubla după succesul obţinut şi anul trecut, acela fiind primul din istoria Lamborghini la Daytona. Pe doi a sosit Audi-ul #29 Land Motorsport care a încasat pe parcursul întrecerii incursiuni prin decor cât pentru toată clasa, iar în fine, pe ultima treaptă a podiumului s-a clasat Lexus-ul #12 AIM Vasser Sullivan.

Eu unul trebuie să mărturisesc că nu am mai asistat de mult la o cursă atât de palpitantă iar la rând este Sebring în luna Martie când, după cum bine ştiţi, vom avea parte de întreceri consecutive atât în IMSA cât şi în WEC.

Rezultate Complete

Ați ajuns la finalul articolului. Echipa GP24 vă mulțumește pentru că l-ați citit și speram că v-a plăcut conținutul. Pentru mai mult content de calitate, știri și articole pertinente scrise de oameni pasionați de motorsport, vă recomandam să aruncați o privire pe pagina noastră de Facebook GP24 și să ne dați un like/follow pentru a fi mereu la curent cu noile evenimente din lumea motorsportului.