Un omagiu adus lui Ayrton Senna.

🔊 Ascultați acest Articol

Acest omagiu adus lui Ayrton Senna este adus pentru a comemora cea de-a 29-a aniversare a de la accidentul fatal care a avut loc pe 1 mai 1994 la Imola.

Asta s-a întâmplat când am citit un articol scurt legat de acest moment în ziar despre Aryton Senna. La acel moment, l-am decupat și l-am păstrat pentru viitor. Eu știam că va trebui să citez nume sau figuri emblematice la un moment dat. Acel moment se întâmplă acum. Acea bucată de ziar probabil se afla într-o cutie, undeva, sau poate nici nu mai există. Pentru uzul profesional, atunci, poate nu voi mai avea nevoie de ea.

Acum am la dispoziție doar memoria mea și ce îmi aduc eu aminte din acel articol era faptul că Senna avea cele mai bune reflexe în comparație cu mulți oameni, asta fiind demonstrată de un profesor cercetător de la o universitate prestigioasă din SUA, omul fiind specializat pe asta, el testând sute de sportivi.

Nu eram surprins. Aryton Senna da Silva, per total, era tipul ce odată urcat în mașina Mclaren-Honda devenea o forță de neoprit și reușea pe străzile din Monte Carlo, în timpul calificărilor, să termine cu 2,7 secunde mai rapid decât ocupantul locului 3. Pilotul de pe locul 3 era Gerhard Berger, iar la acea vreme când pilota pentru Scuderia Ferrari, nu era deloc lent.

Prima linie la Monaco, 1988
Da, multă lume spunea asta și nu era un secret, monopostul echipei Scuderia Ferrari era cotat ca o mașină slabă față de modelul MP4/4 al echipa Mclaren F1. Și chiar își merita această titulatură. Mclaren F1 a câștigat 15 din 16 curse în acel an, Marele Premiu al Italiei fiind câștigat de Scuderia Ferrari după ce Jean-Louis Schlesser l-a „aruncat” pe Ayrton Senna din poziția de lider, dar și din cursă, când Senna a trecut de Schlesser pentru a două oară în cursă.

Acest lucru a fost ilustrat într-o pagină întreagă de ziar numai cu o reclamă legată de principalul furnizor al echipei Mclaren F1, Honda, iar în în anunț se arătau reușitele lor astfel: „Honda, Honda, Honda, etc, până în Italia acolo unde Scuderia Ferrari a câștigat, iar din nou apărea Honda. Da, Mclaren-Honda era mai rapidă decât căluțul din Marranello. Ayrton Senna putea să fie mai rapid decât Gerhard Berger în calificări, ceea ce nu era ceva ieșit din comun. Dar despre tipul ce se afla în mijlocul lor ce se putea zice? Ce ar fi fost dacă Alain Prost, ce rămânea mai mereu pe locul 2 la 1,4 secunde față de Senna? Pilota și el pentru Scuderia Ferrari?

Mai târziu în cariera sa, Profesorul, așa cum era cunoscut Alain Prost în paddock, a pilotat pentru echipa Italiana. Dar în acel an, el era celălalt pilot de la Mclaren F1. Alain Prost, mai mult sub permisiunea sa, era destul de încântat cu turul său ce a reușit să îi dea 1,3 secunde lui Gerhard Berger. Apoi Ayrton Senna a scos un 1:23.998. A fost la fel de dur de parcă planetele s-au realiniat. Într-un sens, Ayrton Senna stabilise o nouă ordine în F1. Mulți experți îl vedeau pe Alain Prost ca fiind cel mai bun pilot de la Fangio încoace. Dar Senna era dintr-o ligă și mai mare.

Analiza vitezei pe care o avea Senna
Ăsta era lucrul ce îl definea pe Ayrton Senna. El făcea niște chestii ce nu neapărat treceau de graniță metafizică. De fapt, el trăia într-un domeniu de necrezut. În urmă cu mulți ani, Ivan Capelli, pe atunci el fiind ambasadorul brandului Maserati, mi-a povestit câteva lucruri despre Ayrton Senna când luam prânzul în Toscana, Italia. Capelli se născuse cu trei ani mai repede decât Senna, iar el a concurat alături de acesta, nu numai în F1, dar și în Karting.

„Era supranatural” spunea Ivan Capelli entuziasmat. „Felul în care pregătea kartul înainte de intrarea în viraj, felul cum îl arunca de-a latul pe viraj, vira cu o mână și pe cealaltă o folosea să manipuleze carburatorul pentru avantajul său…”.

Modul în care italianul povestea despre Ayrton Senna era palpabil. La fel se spunea și de Jonathan Palmer. Când a venit timpul ca Senna să debuteze în F1, asta fiind pe la mijlocul lui 1983, Palmer deja testase pentru Williams Racing de un an și jumătate. După 11 ture de când brazilianul se află la volan, el deja egalase timpul lui Palmer. Alte 11 ture au trecut și deja era cu o secundă mai rapid.

Palmer a concurat în F1 pentru încă șase ani, el revenind ca pilot de teste la Mclaren F1 în 1990. „Nu mi-am dat seama până în acel moment când am realizat faptul că e atât de rapid, și iată că el a demonstrat asta”, spunea Palmer. „În acele zile mergeam fie la Estoril sau Monza pentru un test de două-trei zile. Normal, în primele două zile, eu mă dădeam și puteam sa scot un timp respectabil în opinia mea. Odată ce Ayrton Senna se urca în monopost, în maxim 10 ture, el îmi dobora timpul cu o secundă”.

Folosind evidența telemetriei, Palmer încerca să explice cum Ayrton Senna, frâna mai puțin decât el, cum acesta era mai rapid în viraje, și cum el putea, la ieșirea din viraj, să își mențină accelerarea și totodată turațiile, iar ca mai apoi să pună gazul jos după ce deja trecuse de viraj.

„Geniu” cu orice mașină și în orice fel de condiții
Acest stil „sălbatic” pe care îl avea, spun unii, l-a ajutat pe Ayrton Senna să fie mai rapid decât coechipierul său, Alain Prost în primul lor sezon împreună, deoarece Senna era foarte precis atunci când dorea să își mențină turbo boost-ul la cote ridicate. Urmând aceeași logică, detractorii lui Ayrton Senna au început să se certe, mulți zicând că Alain Prost putea să fie mai rapid cu mașina natural aspirată din 1989, deficitul lui Alain Prost fiind acela că nu putea să își mențină acel turbo boost așa cum trebuie.

Astfel, marginea de superioritate a lui Ayrton Senna creștea de la 0,4 secunde la 0,85 secunde în calificări, demonstrând că el se afla în altă ligă indiferent de mașină și de condiții. „El era foarte rapid pe circuite stradale, pe circuite rapide, pe circuite ce sunt mai încete, pe uscat, pe ud, cu mașini natural aspirate, cu mașini turbo…El nu avea nicio problemă” a zis Gerhard Berger.

Austriacul știa asta. El a fost coechipierul lui Ayrton Senna între 1990 și 1992 la Mclaren F1. L-am întrebat pe Gerhard Berger despre asta la o întâlnire cu el și Dr. Mario Theissen la Munchen în 2001. La acel moment, Berger și Theissen erau directori la BMW Motorsport. „Cum ar fi fost recordurile lui Ayrton Senna dacă nu se întâmpla Imola 1994? Dumnezeule, noi știm că ar fi ajuns la 200 de victori, 100 de pole position-uri și 10 titluri” a declarat Gerhard Berger.

Cel mai bun din toate timpurile
Nu l-am întrebat pe Gerhard Berger dacă Ayrton Senna era cel mai bun pilot, deoarece răspunsul era evident. Niki Lauda îi împărțea aceași părere cu Berger și nu pentru că amândoi sunt austrieci. „Ayrton Senna a fost cel mai bun pilot din totdeauna” spunea Niki Lauda în stilul său caracteristic. Timp de șapte ani sau mai mult, revista F1 Racing Magazine realiza un sondaj, mai precis în acesta să se afle cine este cel mai bun pilot. Răspunsurile erau date de piloți, șefi de echipă, jurnaliști, ingineri. De fiecare dată, Ayrton Senna era primul.

Totuși, mulți oameni ziceau că la întrebarea „Cine a fost cel mai bun pilot?” nu există un răspuns. Mulți se contraziceau, mai exact „este imposibil de zis, erele erau diferite și mașinile la fel”. Dar pentru această problemă s-a găsit o soluție. Întrebarea a fost formulată mai diferit: „Dacă ai fi manager de echipă cu doar o mașină pe grilă și poți alege un pilot din istoria F1, care ar fi acela?” „Ayrton Senna” – Ivan Capelli, „Ayrton Senna” – Jacky Ickx, „Ayrton Senna” – David Coulthard și mulți alții au dat acest răspuns.

Dar a fost un răspuns care a contat foarte mult și a venit de la unul dintre cei mai buni din istorie. „Senna, cu siguranță” – Alain Prost. Era mare. Prost vedea că Michael Schumacher vine tare și că poate obține rezultate mari și nici măcar nu a ezitat să dea acest răspuns. La o zi după, Gerhard Berger a recunoscut că Lewis Hamilton este singurul pilot de la Ayrton Senna încoace ce i-a egalat stilul. Desigur, Hamilton, are mai multe zile libere, mai multe curse degajate, mai multe weekenduri libere față de ce a avut Ayrton Senna.

Astfel, hai să îi lăsăm această întrebare lui Lewis Hamilton. Pe cine ar alege? Categoric pe Ayrton Senna nici fără să clipească. Al treilea dintre cei trei mai buni piloți care este în continuare alături de noi sigur l-ar nominaliza pe brazilian. „Am avut un singur erou. Numele său era Aryton Senna” – Michael Schumacher. Nu e de mirare că germanul a izbucnit în lacrimi odată ce el a reușit sa se impună în Marele Premiu al Italiei în 2000 și astfel egalând numărul de victorii al lui Ayrton Senna.

„Multitasking” controlând peste 1000 CP
John Watson oferea echivalentul celor spuse de mulți. „Senna făcea niște lucruri cu o mașină de curse pe care nu le-am văzut la nimeni, înainte sau după” spune Watty. „Atunci era un nivel de putere absolut obscen în acele vremuri”. Asta e doar o fracțiune ce mi-a apărut în memorie, chiar dacă a durat două sau trei secunde.

Watty de fel spunea povestea cum că Senna trecea foarte repede pe lângă el, în Dingle Dell, în timp ce el era cu un tur în urmă la Brands Hatch în 1985. Ca să înțelegeți povestea, cel mai bine este să vizitați chiar voi Dingle Dell, doar pentru a vedea cam ce este acolo. Totodată mai puteți vizita infield-ul de la Donington pentru a experimenta zonele Redgate și virajele Craner, acolo unde Senna a reușit să realizeze acel prim tur fantastic în 1993.

Ne întoarcem înapoi la Watty și Dingle Dell, așa cum la descris acesta „o umbră ce se mișca în cockpit” pentru Paul Weaver. „Senna era absolut fantastic. Nu era neapărat viteza cu care mergea, ci felul în care controla mașina, cum schimba vitezele, modul în care vira și cum reușea să își mențină accelerația pentru ca turbo boost-ul să fie în parametrii optimi. Iar atunci era cutie în H, cu ambreiaj, frână și accelerație”.

„Ca să faci doar un lucru la acea viteză era ceva, dar felul  cum el reușea să facă absolut tot era remarcabil. Nici până în ziua de azi nu mi-am dat seama de cum făcea asta. El avea această capacitate mentală minunată ca să pună un număr anume de inputuri în mașina și să le folosească în același timp plus instinctul său fantastic de a pilota. Și el era înfricoșător de rapid…iar asta îl făcea să fie cel mai bun”. Întors la boxe, Watson a sărit din Mclaren și a făcut o vizită la Lotus. „Am văzut ceva…” spunând el, iar Peter Warr și restul echipei Lotus au spus așa: „Noi știm, noi știm…”

Noi știm
Da. La fel și noi. Noi știm, datorită unor tururi ca cel din 1988 de la Monaco.

Noi știm deoarece după 64 de ture pentru pole position, majoritatea fiind spectaculoase, ca acela de la Jerez in 1986, atunci când l-a bătut pe Nelson Piquet cu al său Williams-Honda cu 0,8 secunde, atunci când controla cursa într-o manieră de maestru cu cauciucurile terminate și reușind să îl învingă pe Nigel Mansell tot pe Williams-Honda cu 0,014 secunde.

Noi știm, din cauza acelor ture ca cel de la Donington din 1993, atunci când a trecut de Michael Schumacher, Karl Wendlinger, Damon Hill și Alain Prost. Era ud pe circuit, iar Ayrton Senna a reușit să treacă de aceștia foarte rapid care la rândul lor, trei dintre ei au devenit campioni mondiali, totalizând 11 titluri.

Noi știm, deoarece în toată cursa de la Donington când Alain Prost, cu al său superior Williams-Renault, nu putea să se acomodeze cu vremea, francezul oprind la boxe de șapte ori față de patru așa cum a făcut Ayrton Senna.

Noi știm, deoarece el a reușit performanțe excelente pe pistă-cele 5 victorii din 1993 cu o mașină ce mai mult de locul 3 nu putea obține, un Mclaren F1 ce a reușit să obțină doar un pole în comparație cu cele 13 obținute de Alain Prost cu Williams Racing.

Noi știm, ce i-a făcut Aryton lui Alain, atunci când amândoi pilotau aceași mașină în 1988 și 1989. În 32 de curse, Alain Prost s-a calificat mai bine decât Ayrton Senna doar de două ori în 88, și de două ori în 89.

Noi știm, când în 1984 la Monaco, când Ayrton Senna a plecat de pe 13 si aproape a câștigat. Cu un Toleman. Pe ploaie.

Noi știm că la Estoril în 1985, atunci când a câștigat pentru prima dată, a terminat cursa la un minut distanță față de ocupantul locului 2, Michele Alboreto, iar pe restul i-a întrecut cu o tură. Pe ploaie.

Noi știm, că în Brazilia 1991, când Ayrton Senna a câștigat după ce pierduse treapta a patra de viteză, mai apoi și vitezele 3 și 5, așa că a negociat circuitul de la Interlagos doar cu a șasea, aproape să caleze motorul în virajele lente, iar ca pe final sa înceapă și ploaia.

Noi știm… pentru că această listă continuă cu niște performanțe supraumane.

Senna omul din spatele volanului
Totuși, noi mai știm și ce fel de om era: „Ayrton Senna a fost un om unic și foarte inteligent” concluzionează John Watson. „Și pe cât de bun era la volan, pe atât de bun era și în afară monopostului”, spune Frank Williams.

Carismatic, cu siguranță. Fermecător. Hotărât. Calculat. Neiertător. Intens. Dur. Onest. Sincer. Dedicat. Analist. Mistic. Religios. Pasionat. Fit. Focusat. Și extrem de rapid, dar cu mici scăpări ce au creat controverse, ca de pildă, accidentul cu Alain Prost de la Suzuka din 1990. Ce a făcut Ayrton Senna atunci, nu a fost să îl lovească pe Alain Prost intenționat. Ce a făcut el cu mașina a fost așa, s-a încadrat pe extremitatea dreaptă a virajului, era deja cu roțile pe bordură, căutând un spațiu. A fost alegerea lui Prost să vireze sau nu, nu la fel ca incidentul ce s-a întâmplat cu un an în urmă, când Alain Prost a intrat în Ayrton Senna intenționat la șicană.

Ayrton Senna nu a avut de ales în 1989. Alain Prost a rămas cu opțiunea de a nu face accident în 1990. Senna nu a avut alta opțiune nici în 1 Mai 1994 de a face accident sau nu, atunci când brațul direcției de la monopostul Williams Racing s-a rupt în cel mai rapid viraj de la Imola, Tamburello și abia a avut timp să încetinească de la 300 la 200 KM/H până să intre în zid. Accidentele se întâmplă. Acesta în particular, are o semnificație aparte. În prima parte a vieții sale, cel mai bun pilot a reușit să intre în sufletul tuturor.

Ayrton Senna, capitolul final
În anul precedent, Ayrton Senna a reușit să facă minuni cu Mclaren F1 până atunci. Magia a continuat și în 1994 când Senna a deschis sezonul cu 3 pole position-uri ce au fost realizate cu o mașină ce nu putea fi atât de departe. În Brazilia, el deja reușise să il devanseze pe coechipierul său, Damon Hill cu 1,6 secunde in calificări, iar în cursă a reușit să îi dea un tur în urmă, abia la jumătatea cursei.

Acesta este nivelul pe care Ayrton Senna da Silva l-a adus, până la sfârșit. Totuși, moartea se întâmplă. Uneori, trebuie să împachetezi totul și să mergi mai departe. În acest proces, lucrurile se pot pierde. Pe 1 Mai 1994, lumea a pierdut cel mai mare talent din curse pe care l-am văzut vreodată. Un sfert de secol mai încolo și nimic nu a diminuat durerea, exceptând bucuria pe care ne-a adus-o Ayrton Senna în cei 34 de ani de viață.

• Acest material a fost realizat de editorul invitat al GP24, Egmont Sippel, jurnalist de lungă durată în domeniul auto și al sporturilor cu motor pentru Media24 din Africa de Sud.
• Mai multe știri despre Campionatului de Formula 1 găsiți AICI.

Ați ajuns la finalul articolului. Echipa GP24 vă mulțumește pentru că l-ați citit și speram că v-a plăcut conținutul. Pentru mai mult content de calitate, știri și articole pertinente scrise de oameni pasionați de motorsport, vă recomandam să aruncați o privire pe pagina noastră de Facebook GP24 și să ne dați un like/follow pentru a fi mereu la curent cu noile evenimente din lumea motorsportului.