Echipajul Claudiu Barbu/Marius Lupu a bifat etapele 3 și 4 la Dakar

“Numărul mare de concurenți (sute), face ca startul să fie foarte aglomerat și dezavantajos pentru cei care au avut probleme în ziua precedentă, ceea ce generează o serie de consecințe negative care se autoamplifică. Start la oră târzie (ieri, la 13:20), din 30 în 30 de secunde (ceea ce generează foarte mult praf); o mare parte din traseu ești obligat să-l faci pe întuneric, ceea ce generează creșterea substanțiala a timpului parcurs, implicit scăderea timpilor de odihnă. A doua zi, o iei de la capăt în aceleași condiții pentru că nu prea ai avut ce să mai recuperezi în ziua precedentă.

Lanțuri de dune pe care ziua le-am fi străbătut în mod normal în 5 – 10-minute, nu le poți face decât în cel puțin 40 – 50 de minute. Și asta doar dacă nu nimerești în vreo căldare, cum am nimerit în cea de a doua etapă, de ziceai că este craterul Arizona. Și ca să ne asigurăm că nu se va mai repeta povestea cu cerculețele, Marius s-a apucat de ultramaraton. Aleargă prin dune, până când se transformă într-un punct foarte mic, indiferent că o ia în jos sau în sus. Îi dă de gol poziția doar lumina stroboscopică a frontalei. Acel punct îl iau ca azimut, aștept să se stabilezeze, și dă-i.”, a declarat Claudiu Barbu, pilot, Transcarpatic Rally Team.

Cea de-a treia etapă din cadrul Raliului Dakar se poate rezuma la bunătatea românească și la gesturi frumoase. Românii au dat dovadă de solidaritate și corectitudine în momentul intersectării cu un motociclist căzut, care s-a dovedit a fi Pascal Rauber, de la malle moto.

Conform spuselor pilotului Transcarpatic Rally Team, motociclistul era „foarte în vârstă” și avea nevoie de ajutor pentru a urca dunele de nisip cu picioarele. Echipajul tricolor a mai dat dovadă de vigilență, observând rapid că motociclistul nu mai avea nici ertf-ul și nici iritrack-ul întregi. Acest lucru însemna că pilotul era pierdut în deșert, neputând fi reperat de către organizator.

„Am decis să mergem în tandem, măcar până la primul CP. A fost o decizie înțeleaptă pentru că doar cu 12 km înainte de alimentare, am rămas fără benzină. Ne-a alimentat o motocicletă. Pascal. Ajunși în CP, am văzut cu câtă voință era înzestrat pilotul francez. Insista la organizator că vrea să meargă mai departe, deși se însera. Rămas fără sistemele de securitate, organizatorul ne-a cerut să rămânem cu el. Am rămas. Doar ne-a dat benzină. Am făcut vreo două sute de kilometri împreună, după care la următorul CP a decis să se oprească, și să nu mai traverseze dunele în noapte. Ne-am mulțumit reciproc. Galbenul de pe drapel, cred că noaptea se confunda cu alb, iar acest lucru era un imbold pentru el. Aș putea spune că românii s-au înfrățit cu francezii și în raliu. La Dakar Rally.”, a povestit Claudiu Barbu în continuare.

A urmat cea de-a patra etapă din cele 12, reprezentând cea mai lungă cursă dintre toate, cu 800 de km de parcurs, din care 337 de km au fost de probă specială.

„Am mers bine, până când s-a înserat. Ultimii 50 de km, i-am parcurs cu timp dublu față de ritmul din timpul zilei. Probleme tehnice majore nu am avut, cu excepția unor erori care ne dau bătăi de cap la cuplu, mai ales când suntem nevoiți să urcăm dunele. Oprim și resetăm.”, a conchis pilotul Transcarpatic Rally Team.