“Aryton Senna Tribute” de Egmont Sippel, partea 1

Acest tribut îi este adus la împlinirea a 26 de ani de la accidentul fatal produs la  Imola din 1994.

Asta s-a întâmplat când am citit un articol scurt legat de acest moment în ziar despre Aryton Senna. La acel moment, l-am decupat și l-am păstrat pentru viitor. Eu știam că va trebui să citez nume sau figuri emblematice la un moment dat. Acel moment se întâmplă acum. Acea bucată de ziar probabil se afla într-o cutie, undeva, sau poate nici nu mai există. Pentru uzul profesional, atunci, poate nu voi mai avea nevoie de ea.

Acum am la dispoziție doar memoria mea și ce îmi aduc eu aminte din acel articol era faptul că Senna avea cele mai bune reflexe în comparație cu mulți oameni, asta fiind demonstrată de un profesor cercetător de la o universitate prestigioasă din SUA, omul fiind specializat pe asta, el testând sute de sportivi.

Nu eram surprins. Aryton Senna da Silva, per total, era tipul ce odată urcat în mașina Mclaren-Honda devenea o forță de neoprit și reușea pe străzile din Monte Carlo, în timpul calificărilor, să termine cu 2,7 secunde mai rapid decât ocupantul locului 3. Pilotul de pe locul 3 era Gerhard Berger, iar la acea vreme când pilota pentru Ferrari, nu era deloc lent.

Prima linie la Monaco, 1988

Da, multă lume spunea asta și nu era un secret, monopostul Ferrari era cotat ca o mașină slabă față de Mclaren MP4/4. Și chiar își merita această titulatură. Mclaren a câștigat 15 din 16 curse în acel an, Marele Premiu al Italiei fiind câștigat de Ferrari după ce Jean-Louis Schlesser l-a “aruncat” pe Senna din poziția de lider, dar și din cursă, când Senna a trecut de Schlesser pentru a două oară în cursă.

Acest lucru a fost ilustrat într-o pagină întreagă de ziar numai cu o reclamă legată de principalul furnizor al echipei Mclaren, Honda, iar în în anunț se arătau reușitele lor astfel: “Honda, Honda, Honda, etc, până în Italia acolo unde Ferrari a câștigat, iar din nou apărea Honda, Honda până la finalul sezonului si la final au zis: Ferrari știu să își construiască și ei un motor bun”.

Da, Mclaren-Honda era mai rapidă decât căluțul din Marranello. Senna putea să fie mai rapid decât Berger în calificări, ceea ce nu era ceva ieșit din comun. Dar despre tipul ce se afla în mijlocul lor ce se putea zice? Ce ar fi fost dacă Alain Prost, ce rămânea mai mereu pe locul 2 la 1,4 secunde față de Senna? Pilota și el pentru Ferrari?

Mai târziu în cariera sa, Profesorul, așa cum era cunoscut Prost în paddock, a pilotat pentru italieni. Dar în acel an, el era celălalt pilot de la Mclaren. Prost, mai mult sub permisiunea sa, era destul de încântat cu turul său ce a reușit să îi dea 1,3 secunde lui Berger. Apoi Senna a scos un 1:23.998. A fost la fel de dur de parcă planetele s-au realiniat.

Într-un sens, Senna stabilise o nouă ordine în F1. Mulți experți îl vedeau pe Prost ca fiind cel mai bun pilot de la Fangio încoace. Dar Senna era dintr-o ligă mai aparte.

Analiza vitezei pe care o avea Senna

Ăsta era lucrul ce îl definea pe Senna. El făcea niște chestii ce nu neapărat treceau de graniță metafizică. De fapt, el trăia într-un domeniu de necrezut.

În urmă cu mulți ani, Ivan Capelli, pe atunci el fiind ambasadorul brandului Maserati, mi-a povestit câteva lucruri despre Senna când luam prânzul în Toscana, Italia. Capelli se născuse cu trei ani mai repede decât Senna, iar el a concurat alături de acesta, nu numai în F1, dar și în Karting.

“Era supranatural” spunea Capelli entuziasmat. “Felul în care pregătea kartul înainte de intrarea în viraj, felul cum îl arunca de-a latul pe viraj, vira cu o mână și pe cealaltă o folosea să manipuleze carburatorul pentru avantajul său…”.

Modul în care italianul povestea despre Senna era palpabil. La fel se spunea și de Jonathan Palmer. Când a venit timpul ca Senna să debuteze în F1, asta fiind pe la mijlocul lui 1983, Palmer deja testase pentru Williams de un an și jumătate. După 11 ture de când brazilianul se află la volan, el deja egalase timpul lui Palmer. Alte 11 ture au trecut și deja era cu o secundă mai rapid.

Palmer a concurat în F1 pentru încă șase ani, el revenind ca pilot de teste la Mclaren în 1990. “Nu mi-am dat seama până în acel moment când am realizat faptul că e atât de rapid, și iată că el a demonstrat asta”, spunea Palmer. “În acele zile mergeam fie la Estoril sau Monza pentru un test de două-trei zile. Normal, în primele două zile, eu mă dădeam și puteam sa scot un timp respectabil în opinia mea. Odată ce Senna se urca în monopost, în maxim 10 ture, el îmi dobora timpul cu o secundă”.

Folosind evidența telemetriei, Palmer încerca să explice cum Senna, frâna mai puțin decât el, cum acesta era mai rapid în viraje, și cum el putea, la ieșirea din viraj, să își mențină accelerarea și totodată turațiile, iar ca mai apoi să pună gazul jos după ce deja trecuse de viraj.

“Geniu” cu orice mașină și în orice fel de condiții

Acest stil “sălbatic” pe care îl avea, spun unii, l-a ajutat pe Senna să fie mai rapid decât coechipierul său, Prost în primul lor sezon împreună, deoarece Senna era foarte precis atunci când dorea să își mențină turbo boost-ul la cote ridicate. Urmând aceeași logică, detractorii lui Senna au început să se certe, mulți zicând că Prost putea să fie mai rapid cu mașina natural aspirată din 1989, deficitul lui Alain fiind acela că nu putea să își mențină acel turbo boost așa cum trebuie.

Astfel, marginea de superioritate a lui Senna creștea de la 0,4 secunde la 0,85 secunde în calificări, demonstrând că el se afla în altă ligă indiferent de mașină și de condiții. “El era foarte rapid pe circuite stradale, pe circuite rapide, pe circuite ce sunt mai încete, pe uscat, pe ud, cu mașini natural aspirate, cu mașini turbo…El nu avea nicio problemă” a zis Gerhard Berger.

Austriacul știa asta. El a fost coechipierul lui Senna între 1990 și 1992 la Mclaren. L-am întrebat pe Berger despre asta la o întâlnire cu el și Dr.Mario Theissen la Munchen în 2001.

La acel moment, Berger și Theissen erau directori la BMW Motorsport. “Cum ar fi fost recordurile lui Senna dacă nu se întâmpla Imola 1994? Dumnezeule, noi știm că ar fi ajuns la 200 de victori, 100 de pole position-uri și 10 titluri” a declarat Berger.

Cel mai bun din toate timpurile

Nu l-am întrebat pe Berger dacă Senna era cel mai bun pilot, deoarece răspunsul era evident. Niki Lauda îi împărțea aceași părere cu Berger și nu pentru că amândoi sunt austrieci. “Senna a fost cel mai bun pilot din totdeauna” spunea Lauda în stilul său caracteristic.

Timp de șapte ani sau mai mult, revista F1 Racing Magazine realiza un sondaj, mai precis în acesta să se afle cine este cel mai bun pilot. Răspunsurile erau date de piloți, șefi de echipă, jurnaliști, ingineri. De fiecare dată, Senna era primul.

Totuși, mulți oameni ziceau că la întrebarea “Cine a fost cel mai bun pilot?” nu există un răspuns. Mulți se contraziceau, mai exact “este imposibil de zis, erele erau diferite și mașinile la fel”. Dar pentru această problemă s-a găsit o soluție. Întrebarea a fost formulată mai diferit: “Dacă ai fi manager de echipă cu doar o mașină pe grilă și poți alege un pilot din istoria F1, care ar fi acela?”

“Senna”-Ivan Capelli, “Senna”-Jacky Ickx, “Senna”-David Coulthard și mulți alții au dat acest răspuns.

Dar a fost un răspuns care a contat foarte mult și a venit de la unul dintre cei mai buni din istorie. “Senna, cu siguranță” -Alain Prost.

Era mare. Prost vedea că Schumacher vine tare și că poate obține rezultate mari și nici măcar nu a ezitat să dea acest răspuns.

La o zi după, Gerhard Berger a recunoscut că Lewis Hamilton este singurul pilot de la Senna încoace ce i-a egalat stilul. Desigur, Hamilton, are mai multe zile libere, mai multe curse degajate, mai multe weekenduri libere față de ce a avut Senna.

Astfel, hai să îi lăsăm această întrebare lui Hamilton. Pe cine ar alege? Categoric pe Senna nici fără să clipească. Al treilea dintre cei trei mai buni piloți care este în continuare alături de noi sigur l-ar nominaliza pe brazilian. “Am avut un singur erou. Numele său era Aryton Senna” -Michael Schumacher.

Nu e de mirare că germanul a izbucnit în lacrimi odată ce el a reușit sa se impună în Marele Premiu al Italiei în 2000 și astfel egalând numărul de victorii al lui Senna.

Partea a doua sosește mâine!

Ați ajuns la finalul articolului. Echipa GP24 vă mulțumește pentru că l-ați citit și speram că v-a plăcut conținutul. Pentru mai mult content de calitate, știri și articole pertinente scrise de oameni pasionați de motorsport, vă recomandam să aruncați o privire pe pagina noastră de Facebook GP24 și să ne dați un like/follow pentru a fi mereu la curent cu noile evenimente din lumea motorsportului.