Ca fan al Scuderiei Ferrari, mai ales dacă ești latin, e imposibil să nu-ți defulezi afectele și sentimentele, angoasele și frustrările, de cele mai multe ori, la un nivel paroxistic.
Acesta este articolul scris de câștigătorul primului nostru concurs „Prin ochii unui Fan”: Mihai Negustor.
În acest sport cu motor, unde răsturnările de situații și de clasamente pot avea loc cu prilejul fiecărui eveniment, bucuria exacerbată a succesului e mereu împletită cu frustrarea agonizantă a eșecului. Satisfacția noastră, a Ferrariștilor, se află într-o directă proporționalitate cu dezamăgirea, cel puțin în ultimele 4 curse. Această a doua trăire, frustrarea, e însușită de Ferrariști, mai nou, ca trofeu principal. Weekendul începe foarte bine, dar se termină neașteptat de rău.
Motivele sunt diverse. De la greșeli individuale și neforțate ale piloților, la erori și dezici pripite ale constructorilor. Ce se s-a întâmplat în cursele precedente, nu mai recapitulăm. Ideea este că începuturile de weekend, cu antrenamente și calificări sunt grozave, condimentate cu explozii ale bucurie și tone de speranță, apoi, finalurile de curse, cu stări dintre cele mai dezolante și pline de resemnare.
Ce s-a întâmplat la Monaco? Antrenamentele de vineri:
Marele Premiul al Principatului Monaco a debutat, vineri, printr-o nouă reprezentație de forță a lui Charles Leclerc. Monegascul a terminat primul, în FP1, cu 1 m 14.531s, pe anvelope Medium, urmat de Pérez (care urma să aibă parte de un weekend fantastic), la + 0.039s, și Sainz, la +0.070s. Verstappen și Norris au completat lista. Era primul semn bun pentru favoritul fanilor Ferrari. Charles Leclerc trebuia să spargă ghinionul aproape ancestral pe care îl avea „acasă”, pe circuitul din Principat.
În FP2, Leclerc a dominat din nou, obținând un timp de 1 m 12.656s, cu pneuri Soft, și încărcând din nou bateriile fanilor Ferrari cu speranțe pentru o victorie atât de mult așteptată. Al 2-lea s-a clasat Sainz Jr., la + 0.044s, iar pe 3, același „Checo” Pérez, care părea că are să-i plătească o poliță lui Verstappen, pentru cursa de la Barcelona. Al 2-lea antrenament a mai avut parte de un incident în centrul căruia a fost Ricciardo, după ce a pierdut spatele mașinii și s-a izbit de bariera de la „Swimming Pool”, fapt pentru care, firește, a fost introdus steagul roșu.
Ziua de sâmbătă și primul pumnal rece în spatele Scuderiei Ferrari:
Sergio Pérez s-a impus, sâmbătă, în FP3, cu un timp de 1 m 12.476s, și dădea primele semne de îngrijorare pentru membrii Scuderiei Ferrari și fanii săi. Cu toții ne-am fi așteptat la un parcurs perfect al lui Charles Leclerc în acest weekend, dominând absolut toate întrecerile, însă mexicanul Pérez a stricat socotelile.
Cu toate acestea, Leclerc a terminat pe 2, la + 0.041s, iar podiumul a fost completat de Sainz Jr., aflat la + 0360s. Am simțit, pentru prima dată în acest weekend, un fior rece al dezamăgirii și al îngrijorării, însă nu ne-am pierdut încrederea în capacitatea lui Leclerc de a reveni, de a domina iarăși calificările și de a obține Pole-ul.
Calificările, un nou act de dominație totală a Scuderiei:
Charles Leclerc a oferit din nou speranțe fanilor Ferrari pentru cursa de duminică, după ce a dominat calificările integral și a obținut cel de-al 5-lea Pole-Position al sezonului, cu 1 m 11.376s (doar incidentul lui Pérez din ultimul tur cronometrat, în Q3, a făcut ca timpul lui Leclerc să rămână același, deoarece monegascul făcuse un nou record pe primul sector și, probabil, urma să-și îmbunătățească considerabil timpul pentru Pole), în timp ce colegul său de la Ferrari a completat prima grilă a pistei, venind pe locul 2, la 1 m 11.601s.
Cea de-a 2 linie a aparținut celor de la Red Bull, cu Pérez pe locul 3 (exact ca în FP2), urmat de Verstappen. Așadar dubla Ferrari din calificări era scenariul perfect pentru o cursă memorabilă cea avea să se desfășoare duminică. Nerăbdarea Ferrariștilor atingea cote maxime pentru începerea cursei.
Râul, ramul, vremea și echipa, potrivnice lui Leclerc
Duminică, „acasă” la Leclerc, parcă totul i-a fost împotrivă. Chiar și vremea. Chiar și propria-i echipă. În ziua cursei, împrejurările climatice au părut a fi unul dintre principalii inamici ai lui Charles Leclerc. Apariția ploii a determinat începerea cursei cu întârziere și a dat planurile tuturor peste cap. Urma punerea în aplicare a unei noi strategii și mutări pe tabla de șah a Formulei 1.
Începută sub Safety Car, în primele tururi, și cu pneuri de ploaie (Wet tyres), cursa s-a desfășurat în ordinea din grilă, cel puțin piloții din față, după care majoritatea acestora au trecut pe pneuri intermediare. Dintre fruntași, în turul 17, Pérez a schimbat primul, intrând la boxe de pe locul 3. Cu un tur mai târziu, au intrat la boxe și Leclerc, și Verstappen, în timp ce Sainz a intrat abia în turul 21.
Practic, soarta cursei din Principat avea să se joace pe linia boxelor. Constructorii mai inspirați și mai rapizi puteau determina câștigătorul cursei, mai mult ca oricând, dat fiind faptul că pe circuitul de la Monaco se depășește foarte, foarte greu, mai ales în condiții de umiditate.
La nici măcar un tur distanță, în al 22-ea, s-a produs punctul culminat a cursei, când, din neinspirație, din nepricepere, din nesincronizare sau toate laolaltă, cei din paddock-ul Ferrari i-au chemat la boxe pe ambii piloți, unul după altul, într-o derută nespecifică profesioniștilor din Formula 1, cu atât mai puțin a celor care speră la încoronare, fapt ce avea să-i văduvească de victorie, iar pe Leclerc de ruperea blestemului. Respirația fanilor Ferrari s-a oprit brusc, și în fața ochilor apărea din nou scenariul dureros al eșecului.
Dacă Sainz a fost chemat primul să treacă pe pneuri Hard, Leclerc a fost și el imediat chemat să schimbe, în mod inexplicabil, apoi, în foarte scurt timp, i s-a transmis să rămână pe pistă. Prea târziu. Leclerc apucase să intre. Ambii piloți Ferrari au pierdut primele două locuri. Din poziția de lider autoritar (la peste 5 secunde), monegascul a ajuns tocmai pe 4.
O disperare și o frustrare imensă nu doar pentru favoritul publicului, dar și pentru noi toți. Frustrarea și uluirea lui Charles, manifestate prin radio, au fost și ale noastre. Nervii lui erau și nervii noștri. Reproșurile lui erau și reproșurile noatre, ale fanilor Ferrari, către echipa constructorilor: „– Why? What? What are you doing?!”.
Zarurile păreau a fi fost aruncate. Totuși, în turul 27, a apărut steagul roșu, după ce Mick Schumacher s-a învârtit și lovit spectaculos în peretele de la „Smimming Pool”, rupând practic mașina Haas în două. Din fericire, pilotul german nu a pățit nimic. Cursa a fost reluată în turul 33, cu piloții Ferrari având pneuri Hard, iar cei de la Red Bull, cu pneuri Medium. În această formație au mers primii patru până la final, cu câteva încercări ale lui Sainz de a-l depăși pe Pérez, și chiar cu Verstappen în încercarea de a-l depăși pe Sainz.
Vreme de multe tururi am privit, cu amărăciune, neputința piloților Scuderiei de a depăși pe dificilul circuit de la Monaco. Sainz și-a apărat poziția obținută în calificări, deși ar fi putut lupta pentru victorie. S-a mulțumit însă cu locul 2. Nu vom intra în controversele și micile „încălcări de regulament” ale piloților de la Red Bull Racing, deoarece FIA a dat deja un verdict.
Frustrarea și dezamăgirea noastră, deopotrivă cu cele ale lui Charles Leclerc, se leagă de constructorii echipei. Neîndemânarea lor, să nu spunem nepriceperea, l-au privat pe monegasc de prima lui victorie din carieră, pe circuitul de casă, iar pe noi de bucuria reîntoarcerii în top și de gustul victoriei. Am rămas și fără cuvinte, la fel ca Charles, cum avea să declare după cursă, prin team radio: „-Fără cuvinte – sezonul este lung, dar nu putem face asta” (- trad. n.) sau „– A fost un dezastru îngozitor astăzi” (– trad. n.), conform formula1.com.
Charles are mare dreptate. La acest nivel, amatorismul nu este permis. O mică greșeală poate costa un mare titlu mondial, mai ales când ești în luptă directă cu echipe foarte iscusite în „lupte crâncene” de F1 și gata să speculeze oricând eroarea adversarului. O știe și o recunoaște și Mattia Binotto. Acesta a afirmat că indicat era să-l cheme pe Charles la boxe cel puțin cu o tură mai devreme sau să-l mai lase pe pistă, până mai târziu, conform aceluiași site, formula1.com.
Prea multe nu cred că mai sunt de zis. Dacă cele două curse, de la Barcelona-Catalunya și de la Monaco, ar fi trebuit să însemne revirimentul Ferrari, iată că ele s-au transpus în alte două eșecuri. Este cu atât mai dezamăgitor, cu cât Charles a mers aproape perfect, fără greșeală. În aceste două curse și-a făcut pe deplin datoria. Mașina Ferrari F1-75 este o mașină bună, aptă de a concura, cu succes, pentru titlul mondial. Dar nu este suficient. Sprijinul din paddock trebuie să fie la înălțime.
Încă mai sperăm și așteptăm cu nerăbdare să strigăm, din nou, alături de Charles: „Let’s go!”.
- Mai multe știri despre Campionatului de Formula 1 găsiți AICI.
Photocredit: Formula 1 Fans Romania
Sponsor:
Ați ajuns la finalul articolului. Echipa GP24 vă mulțumește pentru că l-ați citit și speram că v-a plăcut conținutul. Pentru mai mult content de calitate, știri și articole pertinente scrise de oameni pasionați de motorsport, vă recomandam să aruncați o privire pe pagina noastră de Facebook GP24 și să ne dați un like/follow pentru a fi mereu la curent cu noile evenimente din lumea motorsportului.
